article

Frumento_spiga.jpg

Furmentu (o "frumentu") è lu nomu giniricu pi ndicari arcuni specii dû jineri Triticum dâ famigghia dî Graminacei.

È usatu pi ndicari sia la chianta ca li cariussidi di tali chianti.

Sistimatica


Frumento_campo_coltivato.jpg

Lu jineri si suddividi 'n diversi specii, tra cui:

Alimintazzioni


Lu granu duru e lu granu tinniru sunnu utilizzati pi l'alimintazzioni umana (vidi). Lu granu duru cunteni chiù prutiini di chiddu tinniru. Lu granu duru pruduci simoli e simulati dî granuli grossi cu spicoli netti, mentri dû granu tinniru s'uttennu farini dî granuli tunniggianti. Lu granu duru è utilizzatu pâ pruduzzioni di pasta alimintarie (e macàri di pani), chiddu tinniru di pani o di pasta a l'ovu.

Cultivazzioni


La chianta dû furmentu è cunziddirata <> e veni abbicinnata cu culturi di rinnovu (granuturcu, barbabitola) e di liguminusi furaggeri (erba mêdica, trifogghiu, ecc.).

Têcnica culturali

Lu tirrenu veni prima priparatu cu n'aratura a media prufunnitati (30-40 cm), appoi erpicatu p'affinarinni la supirficii, e nfini cuncimatu. La simina s'effittua a uttuviru cu na <>, ca distribbuisci li chicchi 'n fili paralleli picca distanziati, ntirrannuli a na prufunnitati riulari di 2-3 cm (p'ogni ettaru sunnu nicissari 2 q di sumenzi/simenzi). Autri lavurazzioni sunnu la cuncimazzioni mmirnali, la rullatura dû tirrenu pi riaccustari li radicchi e lu diserbu chimicu a frivaru pi distrujiri l'erbi nfistanti. La chianta si sviluppa lestamenti 'n primavera e junci n'autizza pari a 80-150 cm; a jugnu li spichi sunnu maturi e pronti pâ riccolta.

La riccolta

Cunsisti ntô tagghiu dâ chianta (mititura) e ntâ siparazzioni dî chicchi dâ pagghia e dâ pula (tribbiatura). 'N jineri sti dui upirazzioni sunnu svolti cuntimpuraniamenti, cu lu mpiegu di na mitritrebbia.

Qualitati

Ntê riggioni a clima timpiratu friddu, si cultiva lu furmentu <>: li cariussidi cuntennu na sustanza janca e farinusa, di cui si ricava la farina. Ntê riggioni a clima timpiratu càudu, si cultiva mmeci lu furmentu <>: li cariussidi sunnu vitrei e dunanu na farina granulusa (ditta simola). Li risi p'ettaru varianu dî 30-35 q pû granu tinniru, ê 20-25 q pû granu duru.

Storia


Li primi classificazzioni foru chiddi faciuti di Varruni e di Tiufrastu. Na distinzioni chiù pricisa vinni però faciuta sulu ntô 1719 da M. P. Tournefort e, attraversu chiddi succissivi di Percival (1921), di Vavilov e di Becker, s'è junti a na sistimatica suddisfacenti dû jineri.

Frumento_aree_coltivazione.jpg

Puaceai

Fonti


La fonti di st'articulu è Uicchipidia Taliana :

http://it.wikipedia.org/wiki/Frumento

Пшеница | Blat | Pšenice | Gwenith | Hvede | Weeze | Weizen | Wheat | Tritiko | Triticum | گندم | Vehnä | Blé | Trigo | חיטה | Búza | Frumento | Frumento | コムギ | Gandum | Triticum | Kvietys | Tarwe | Kveite | Hvete | ਕਣਕ | Pszenica | Trigo | Grâu | Пшеница | Wheat | Pšenica | Pšenica | Veten | கோதுமை | Buğday | Пшениця | Frumint | 小麦

 

This article is licensed under the GNU Free Documentation License. It uses material from the "Furmentu".

Home Pageartsbusinesscomputersgameshealthhospitalshomekids & teensnewsphysiciansrecreationreferenceregionalscienceshoppingsocietysportsworld