Realismul este o ideologie estetică, în care se pune accentul pe relaţia dintre artă şi realitate. Instrumentul indispensabil al artei autorului este observarea atentă a realităţii şi reflectarea ei veridică, obiectivă în creaţie.

Realismul a avut un impact major în epică, în special asupra romanului şi în dramaturgie. Una dintre trăsăturile caracteristice ale acestuia este interesul acordat de către scriitori raporturilor dintre om şi mediu, dintre individ şi societate. Elementeleale unui stil realist pot fi identificate în diferite culturi şi epoci istorice.

În cea de-a doua parte a secolului XIX, realismul capătă, pe plan europea, caracterul unui curent, al unei orientări estetice, teoretizate de către artişti şi de către critici şi ilustrate prin numeroase creaţii. Autori celebri de romane realiste sunt consideraţi a fi Honoré de Balzac, Stendhal şi Gustave Flaubert în Franţa, Charles Dickens şi William Makepeace Thackeray în Anglia, Lev Nikolaevici Tolstoi, şi Ivan Sergheevici Turgheniev în Rusia.

Realismul în România

---

În literatura română, creaţia de tip realist este inaugurată, în proză şi dramaturgie, de către scriitori paşoptişti (Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri) şi postpaşoptişti (Nicolae Filimon, Bogdan Petriceicu Haşdeu). Acest stil a fost adoptat şi folosit în operele lor de mulţi scriitori români celebri, precum Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, George Călinescu şi Marin Preda. În literatură putem vorbi, de realism, ca de prezentarea obiectivă, realistă a personajelor, si a întamplărilor, fara implicarea afectivă a naratorului, în cele întâmplate.

Vezi şi

---

• Naturalism
• Romantism

Mişcări culturale

Realismus | Realisme | Realismus | Ρεαλισμός | Realism | Realismo | Realismo | Realism | واقع‌گرایی (سبک ادبی) | Réalisme | Realismo | ריאליזם | Realizam (književnost) | Realizmus | Realisme | Realisme (kunst) | Realizm | Realismo | Реализам | Realism | Realizm | 现实主义