Istoric, si eseist olandez (1872–1945).

A studiat literaturile orientale la Groningen, apoi la Leipzig, afirmandu-se in 1897 cu o teza despre teatrul indian. In 1897–1905 preda istoria la o scoala din Haarlem.

Dupa succesul inregistrat cu volumul Originile orasului Haarlem (1905), este numit profesor de istorie medievala si contemporana la Universitatea din Groningen.

Din 1915 pana in 1942 este profesor la Universitatea din Leiden. In 1938 este ales vicepresedinte al Comitetului international pentru cooperare intelectuala al Ligii Natiunilor.

Arestat de nazisti in 1941, este eliberat in 1942, dar i se interzice sa revina la Leiden.

Moare la De Staag, in februarie 1945.

Carti publicate

Amurgul Evului Mediu, 1919

Erasmus, 1924

Explorari in istoria civilizatiei, 1929

Criza civilizatiei, 1935

Homo ludens, 1939

Johan Huizinga | Johan Huizinga | Johan Huizinga | Johan Huizinga | ヨハン・ホイジンガ | Johan Huizinga | Johan Huizinga | Johan Huizinga | Хёйзинга, Йохан | 约翰·赫伊津哈