Republica Federală Germania (în germană: Bundesrepublik Deutschland), denumită în mod obişnuit Germania (Deutschland, sens literal: "ţara germană"), face parte din organizaţii internaţionale importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Europei Occidentale (1954), OTAN (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE şi din zona euro. (Se mai întâlneşte şi traducerea Republica Federală Germană, care însă este greşită.)
Germania antebelică a fost împărţită după Al Doilea Război Mondial în două state separate, RFG (Republica Federală Germania - Bundesrepublik Deutschland), controlată iniţial de americani, englezi şi francezi, şi RDG (Republica Democrată Germană - Deutsche Demokratische Republik sau DDR), controlată de sovietici. (Prescurtarea BRD, care s-a folosit în special în fosta RDG pentru a desemna Bundesrepublik Deutschland, nu a fost şi nu este o prescurtare oficială.)
După căderea zidului Berlinului în 1989, cele două Germanii s-au reunificat total la 1 octombrie 1990, după ce s-au unificat politic, monetar, administrativ şi legal în mai multe etape succesive în decursul anului 1990. Noua zi naţională a Germaniei reunite a fost declarată la 3 octombrie, cu începere din 1990.
Comunitatea şi limba germană au apărut cu mii de ani în urmă, însă ca ţară/teritoriu Germania a apărut abia în 1871, când, sub conducerea cancelarului Otto von Bismarck s-a format Imperiul German, înglobînd partea de nord a Germaniei actuale - Confederaţia Germană de Nord (dominată de Prusia), apoi Bavaria (în germană: Bayern) precum şi diferite alte regiuni, excluzând însă părţile vorbitoare de germană din Austria. Acesta a fost deja cel de al doilea Reich german, tradus de obicei ca "imperiu". Primul Reich -- cunoscut pentru mult timp drept Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană -- provenea din divizarea Imperiului Carolingian în 843, existând sub diverse forme până în anul 1806. Cel de-al Treilea Reich (şi ultimul) a fost cel al naziştilor; el a durat doar 12 ani, din 1933 până în 1945.
Germania, care devenise una dintre importantele puteri din Europa, s-a implicat în Primul Război Mondial prin aliatul ei Austro-Ungaria (1914). Germania a invadat de câteva ori Franţa. Războiul s-a încheiat în 1918, şi, ca una din urmări, împăratul german a fost forţat să abdice. În Tratatul de la Versailles de după război, Germania a fost considerată responsabilă pentru război.
Unii politicieni consideră că condiţiile grele impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles din 1919 şi problemele economice ale crizei economice mondiale începând cu 1929 i-au permis partidului nazist al lui Hitler NSDAP să fie ales de către cetăţenii germani şi în cele din urmă să formeze un nou guvern în 1933, cu Hitler în funcţia de cancelar. Anul următor Hitler a preluat tot controlul, devenind şeful statului şi scăpând de opoziţie prin aplicarea forţei. În 1935 anti-semitismul a devenit o politică oficială de stat germană, justificată formal prin Legile de la Nürnberg - Nürnberger Gesetze. A făcut o alianţă cu Italia şi Japonia numită Axa Berlin-Roma-Tokyo. Politica lui Hitler de a anexa ţările vecine a culminat cu izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa la 1 septembrie 1939.
În prima parte a războiului Germania a avut succese militare, câştigând controlul asupra principalelor teritorii din Europa, unei mari părţi a URSS şi nordului Africii. În 1941 naziştii au pus în aplicaţie Holocaustul ca politică de stat de ucidere în masă, bazată pe argumente şi pretexte rasiste, a milioane de evrei şi alte naţionalităţi. Între 1942-1943 balanţa în război s-a schimbat, succesele trecând de partea Aliaţilor împotriva Germaniei, printre care URSS, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. În aprilie 1945 Hitler şi-a recunoscut eşecul său total şi s-a sinucis. La 8 mai 1945 Germania a capitulat fără condiţii.
În urma cererilor făcute de către Stalin la conferinţele de la Yalta şi Potsdam, părţile din Germania situate la est de râurile Odra ( Oder ) şi Nisa ( Neiße ), conţinând Pomerania, Silezia, oraşul hanseatic Danzig (astăzi: Gdansk în Polonia) şi Prusia de Est, au fost detaşate de Germania şi anexate la Polonia şi la URSS. Locuitorii germani ai acesor zone, care înainte de război numărau circa 10 milioane, au fost expropriaţi. În jur de 2 milioane dintre aceştia chiar şi-au pierdut viaţa în război şi prin expulzare.
În urma războiului, Germania inclusiv Berlinul au fost împărţite în patru sectoare, controlate de către Franţa, URSS, Regatul Unit şi Statele Unite. Această împărţire a culminat prin constituirea pe teritoriul Germaniei a două state germane: partea de apus s-a numit Republica Federală Germania (RFG, Germania de Vest sau Bundesrepublik Deutschland), iar partea de răsărit, orientată spre URSS, s-a numit Republica Democrată Germană (RDG, DDR, Germania de Est sau de Răsărit).
Germania de vest şi-a recuperat rapid nivelul de dinaintea războiului, devenind o putere economică importantă a Europei. În 1990, după căderea comunismului în Europa, cele două state germane s-au reunificat, prin aceea că landurile fostei RDG au aderat oficial la RFG, adoptând bine-înţeles şi constituţia RFG. Tratatul care a definit această reunificare se numeşte "Doi Plus Patru" (a fost încheiat de către cele două state germane şi cele patru puteri care deţineau suveranitatea asupra întregii Germanii: SUA, Marea Britanie, Franţa şi URSS).
Statul unit este acum una dintre cele mai importante ţări din Uniunea Europeană şi din lume.
Din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană federală, Formă de guvernământ este parlamentară în care şeful guvernului este ales de către parlament şi confirmat de către preşedintele statului .
Cancelarul este ales cu majoritate absolută de către Bundestag pe o perioada de 4 ani, si are dreptul de a numi şi elibera din funcţie pe miniştri.Deţine aşa-numita Richtlinienkompetenz, prin care formulează in linii mari sarcinile fiecărui ministru. Membrii parlamentului sunt aleşi la fiecare patru ani printr-un vot proporţional personalizat. La acest sistem de vot, alegătorii dispun de 2 voturi, care pot fi date şi la partide diferite. Cu primul vot se hotărăşte după sistemul majoritar, care anume candidat să reprezinte circumscripţia electorală respectivă în Bundestag (candidat ales direct), iar cu al doilea vot se alege, după un sistem proporţional, partidul dorit în Bundestag. Candidaţii aleşi direct capătă un loc în Bundestag, chiar în cazul când partidul lor obţine mai puţine locuri în Bundestag.
Puterea judiciară are ca organ superior Bundesverfassungsgericht, care poate să dea ultima decizie peste toate actele legislative sau de administraţie. Din 1998 şi pâna în iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coaliţie parlamentară aşa-numită Roşu-Verde, adică între Social-Democraţi (SPD) şi Verzi-ecologişti (B90 / Die Grünen).
La 21 iulie 2005 preşedintele Horst Köhler a dizolvat parlamentul , ca urmare a votului de neîncredere pe care l-a primit cancelarul de atunci Gerhard Schröder (SPD) la 1 iulie în parlament. Ca urmare, la 18 septembrie 2005 au avut loc Alegerile federale germane.
În legea fundamentală germană, Germania (Deutschland) este definită ca republică federală (Bundesrepublik) formată din următoarele landuri:
| Date economice | |||
|---|---|---|---|
| Indicator economic | Valoare | ||
| Creştere PIB | 1,7% | ||
| Compoziţie PIB pe ramuri | agricultură: 1%, industrie: 31%, servicii: 68% | ||
| Rata inflaţiei | 1,6% pe an | ||
| Forţa de muncă | 42,63 milioane | ||
| Forţa de muncă distribuită pe sectoare | agricultură: 2,8%, industrie: 33,4%, servicii: 63,8% | ||
| Rata şomajului | 10,6% | ||
| Şomaj | peste 5 milioane de cetăţeni | ||
| Buget de stat | 1.200 miliarde euro | ||
| Cheltuieli de stat | 1.300 miliarde euro | ||
| Deficit bugetar | 80 miliarde euro | ||
| Datorie publică | 65,8% din PIB | ||
Contribuţiile germane la cultura mondială sunt numeroase. Germania a fost locul de naştere al unor renumiţi compozitori precum Ludwig van Beethoven, Johann Sebastian Bach, Johannes Brahms şi Richard Wagner; poeţi precum Johann Wolfgang von Goethe şi Friedrich Schiller; filosofi ca Immanuel Kant, Georg Hegel, Karl Marx sau Friedrich Nietzsche; de asemenea, oameni de ştiinţă de calibrul lui Albert Einstein sau Max Planck.
O mică selecţie de aspecte culturale specifice:
Germania se învecinează cu nouă ţări europene: Danemarca, Olanda, Belgia, Franţa, Luxemburg, Elveţia, Austria, Republica Cehă şi Polonia. De asemenea Germania are ieşire directă la Marea Baltică şi la Marea Nordului.
Duitsland | Deutschland | Alemaña | Þēodiscland | ألمانيا | Alemaña | Almaniya | Нямеччына | Германия | Alamagn | Njemačka | Alemanya | Německo | Германи | Yr Almaen | Tyskland | Deutschland | Γερμανία | Germany | Germanio | Alemania | Saksamaa | Alemania | آلمان | Saksa | S'aksamaa | Týskland | Allemagne | Gjermanie | Dútslân | An Ghearmáin | A' Ghearmailt | Alemaña - Deutschland | Alemaña | גרמניה | जर्मनी | Njemačka | Németország | Germania | Jerman | Germania | Þýskaland | Germania | ドイツ | Jerman | გერმანია | ಜರ್ಮನಿ | 독일 | Almanya | Almayn | Germania | Däitschland | Duutsland | Alémani | Vokietija | Vācija | Tiamana | Германија | Ӂермания | जर्मनी | Jerman | Ġermanja | Germany | Alemantlan | Düütschland | Duutslaand | Duitsland | Tyskland | Tyskland | Alemanha | Герман | Deitschland | Niemcy | جرمني/آلمان | Alemanha | Germania | Ghirmânii | Германия | Zermània | Girmania | Duiska | Nemačka | Germany | Nemecko | Nemčija | Gjermania | Немачка | Tôitšhi | Tyskland | ஜெர்மனி | สหพันธ์สาธารณรัฐเยอรมนี | Alemanya | Siaman | Almanya | Німеччина | Germania | Đức | דייטשלאנד | 德国 | Tek-kok | Germany
This article is licensed under the GNU Free Documentation License.
It uses material from the
"Germania".
Home Page • arts • business • computers • games • health • hospitals • home • kids & teens • news • physicians • recreation• reference • regional • science • shopping • society • sports • world