Philosophie.jpg Filozofia (filosofia) (gr. φιλοσοφια, philein şi sophia, dragoste de înţelepciune) este o modalitate de gândire şi investigare, formată dintr-un ansamblu de noţiuni şi idei, care tinde să cunoască şi să înţeleagă sensul existenţei sub aspectele sale cele mai generale, o concepţie generală despre lume şi viaţă. Filosofia se deosebeşte de ştiinţă, prin faptul că îşi pune întrebări la probleme cu caracter general, în timp ce ştiinţa acumulează cunoştinţe particulare în urma observării realităţii şi experienţei. O altă diferenţă ar fi faptul că filosofia conţine şi afirmaţii a căror veridicitate nu poate fi obiectiv sau intersubiectiv verificată (falsificabilitatea lui Karl Popper), de exemplu în metafizică, spre deosebire de ştiinţă , unde acelaşi adevăr este evident pentru orice observator în orice condiţii, până la dovedirea contrariului. În filosofie nu se obţin niciodată răspunsuri definitive (deşi şi postulatele ştiinţifice sunt valabile până la dovedirea contrariului, nefiind absolute), cu fiecare răspuns primit, problema rămâne mai departe deschisă. De aceea, se poate spune că istoria filosofiei este istoria întrebărilor care revin şi a răspunsurilor care trec.
În Antichitate, filozofia îşi asuma rolul ştiinţelor, mai ales a celor ale naturii, deoarece tehnologia de atunci nu permisese o cercetare bazată pe dovezi empirice, ci doar pe interogaţe, ceea ce este esenţa filozofiei (esenţa ştiinţei fiind trecerea de la interogaţie la dovada empirică, şi, mai departe, la acceptarea ideii conform căreia rezultatul cercetării trebuie să poată fi verificat în mod repetat prin experiment de către alţii, şi trebuie să existe posibilitatea ca rezultatul să se dovedească a fi fals, şi să fie înlocuit de o nouă teorie - falsificabilitatea lui Popper). Majoritatea filozofilor nu acceptă nevoia ca afirmaţiile lor să fie falsificate. De fapt nici nu s-ar putea, având în vedere natura acestor afirmaţii, care deci, în mod evident se situează în afara ştiinţei (vezi de exemplu afirmaţiile lui Hegel privind spiritul universal care trece de la o civilizaţie la alta în decursul istoriei)
De asemenea, pe atunci nu apăruse o metodologie riguroasă pe care să se bazeze "cercetarea". Vezi: Filozofia ştiinţei.
S-ar putea spune că filosofia este chintesenţa cunoaşterii, baza tuturor ştiinţelor, în mod paradoxal nefiind însă o ştiinţă la rândul ei.
Întrebarea cum se poate defini filosofia este chiar şi ea una filosofică. Pentru introducerea conceptului putem spune că este studiul înţelesurilor şi justificărilor sau credinţelor despre cele mai generale sau universale aspecte ale lucrurilor, un studiu care nu este realizat prin experimente şi observare atentă, ci prin formularea problemelor şi oferirea soluţiilor lor, argumentarea soluţiilor oferite şi discuţia dialectică a tuturor acestora. Filosofia studiază concepte generale precum existenţa, bunătatea, cunoaşterea sau frumuseţea. Pune întrebări precum "Ce este bunătatea, în general?" sau "Este cunoaşterea posibilă ?". În termeni generali, filosofia este studiul critic, speculativ sau analitic al exteriorului şi interiorului în plus faţă de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte.
Pentru a progresa eficient in filosofie este bine sa ai urmatoarele perspective:
Istoria filosofiei: sa cunosti succesiunea cronologica a filosofiilor; Teoria filosofiei: Critica filosofiei: sistemul cunostintelor si priceperilor de a sesiza elementele neviabile ale unei filosofii; Praxiologia filosofiei :sa stapanesti un sau unele moduri de a construi filosofie; Practica filosofica
Reprezentanţi ai multor societăţi din istoria omenirii şi-au pus aceleaşi întrebări şi au construit diverse sisteme filosofice. Filosofia poate fi împărţită în diferite regiuni geografice.
Prin termenul "filosofie" se înţelege de obicei tradiţia filosofică a civilizaţiei occidentale, care a început cu grecii şi continuă şi în ziua de azi.
Filosofi mai cunoscuţi sunt:
Prin "filosofia orientală" se înţelege tradiţia filozofică din Asia. Printre marii filosofi orientali sunt:
La început, "filosofia" însemna doar "iubirea înţelepciunii".
Vezi şi: Lista filozofilor români
Filozofi români foarte cunoscuţi:
Filosofie | Filosofía | Ūðwitegung | فلسفة | Filosofía | Философия | Prederouriezh | Filozofija | Filosofia | Pilosopiya | Filosofie | Filozofijô | Философи | Filosofi | Philosophie | Φιλοσοφία | Philosophy | Filozofio | Filosofía | Filosoofia | فلسفه | Filosofia | Philosophie | Filosofy | Feallsanachd | Filosofía | פילוסופיה | दर्शनशास्त्र | Filozofija | Filozófia | Philosophia | Filsafat | Filozofio | Heimspeki | Filosofia | 哲学 | Filsafat | ფილოსოფია | 철학 | Felsefe | Philosophia | Filosofiya | Philosophie | Filosofie | Filosofija | Filozofija | Филозофија | Философи | Falsafah | Filosofie | Filosofi | Filosofi | Filozofia | Filosofia | Философия | Filusufìa | Philosophie | Philosophy | Filozofia | Filozofija | Filozofia | Филозофија | Filsafat | Filosofi | ปรัชญา | Pilosopiya | Felsefe | Fälsäfä | Історія філософії | Triết học | Filosop | 哲学
This article is licensed under the GNU Free Documentation License.
It uses material from the
"Filozofie".
Home Page • arts • business • computers • games • health • hospitals • home • kids & teens • news • physicians • recreation• reference • regional • science • shopping • society • sports • world