Alpi

Related Topics:
Alpines :: Alpine_Skiing :: Alpignano :: Alpine :: Alpine_Shire :: Alpine_Environment :: Alpine_Mountain :: Alpinia

Alpii_in_Valea_Chamonix.jpg | Alpenrelief 01.jpg | Alpenrelief 02.jpg

Alpii reprezintă un lanţ muntos din Europa, care se întinde din Austria şi Slovenia până în sud-estul Franţei, trecând prin nordul Italiei, Elveţia, Liechtenstein şi sudul Germaniei. Alpii formează un arc de cerc în sudul Europei centrale, în lungime de aproximativ 1200 km şi acoperă o suprafaţă de cca 200.000 km². Cel mai înalt vârf este Mont Blanc, situat la graniţa franco-italiană, cu o altitudine de 4810 m. În Alpi, există în total 128 de vârfuri cu înălţimi care depăşesc 4000 m.

Geografie

Împărţire

Munţii Alpi se împart în Alpii Occidentali şi Alpii Orientali. Împărţirea se face pe linia dintre Lacul Constanţa şi Lacul Como, de-a lungul Rinului. Alpii Occidentali se află în Italia, Franţa şi Elveţia, iar cei Orientali în Austria, Germania, Italia, Liechtenstein, Slovenia şi Elveţia. Cel mai înalt vârf din Alpii Occidentali este Mont Blanc (4810 m). În Alpii Orientali, cel mai înalt vârf este Muntele Bernina (4052 m).

Alpii Orientali sunt împărţiţi în: Alpii Calcaroşi de Nord, Alpii Orientali Centrali şi Alpii Calcaroşi de Sud

Alpii Occidentali se împart la rândul lor în:

Alpii Orientali:

Alpii Calcaroşi de Nord
- Alpii Bavariei, Vorarlberg şi Salzburg
Alpii Orientali Centrali
- Alpii Bergamezi
- Alpii Retici, incluzând masivele Bernina, Livigno, Sesvenna, Albula, Silvretta şi Rätikon
- Alpii Verwall şi Alpii Samnaun
- Alpii Tirolezi incluzând Alpii Ötztal, Alpii Stubai, Alpii Kitzbühel, Hohe Tauern şi Alpii Zillertal
- Niedere Tauern
Alpii Calcaroşi de Sud
- Adamello-Presanella şi Grupul Brenta
- Alpii Ortler
- Alpii Dolomitici
- Alpii Carnici
- Alpii Iulieni
- Karavanke
- Alpii Kamnik

O altă împărţire a Alpilor poate fi făcută în funcţie de situarea lor geografică pe teritoriul ţărilor respective, astfel:

Alpii Ligurici, Alpii Dolomitici şi Alpii Bergamezi - Italia
Alpii Maritimi, Alpii Cotici şi Alpii Graici - Italia şi Franţa
Alpii Dauphiné - Franţa
Alpii Pennini - Franţa, Italia şi Elveţia
Alpii Lepontini, Alpii Retici şi Alpii Bernina - Italia şi Elveţia
Alpii Bernezi, Alpii Glarus - Elveţia
Alpii Rhatikon - Elveţia, Liechtenstein şi Austria
Alpii Silvretta - Elveţia şi Austria
Alpii Allgau, Alpii Bavariei şi Alpii Salzburgului - Austria şi Germania
Alpii Otztal, Alpii Zillertal, Alpii Norici şi Alpii Carnici - Austria şi Italia
Alpii Austriei şi Alpii Stirici - Austria
Alpii Iulieni - Italia şi Slovenia

Limite geografice

Articol principal:Limitele Alpilor

Limitele Alpilor sunt: la vest Trecătoarea Cadibona (435 m), între Savona şi Ceva, iar la est linia de cale ferată Semmering de la Viena la Trieste, prin Maribor şi Ljubljana.

Principalele trecători

Articol principal:Principalele trecători din Alpi

Deşi formează o barieră, Alpii nu au fost niciodată de netrecut. Încă din vechime, ei au fost traversaţi în scopuri beligerante sau comerciale, iar mai apoi în scopuri religioase, ştiinţifice şi turistice. Locurile prin care sunt traversaţi se numesc trecători, acestea fiind de fapt văi înguste, adânci şi lungi, cu pereţii abrupţi, săpate de apele curgătoare.

Lista vârfurilor cu înălţimi de peste 4000 m

Alpii conţin 128 vârfuri cu înălţimi peste 4000 m (82 principale şi 46 secundare). Vezi Lista

Clima

clima este rece cu vegetatie alpina peste 2000 de metri.

Flora

Limita la care se întâlnesc pădurile de foioase este de aproximativ 1200 m pe versanţii nordici ai Alpilor, iar pe cei sudici ea atinge deseori 1500 şi chiar 1700 m. În principal, pădurile de foioase sunt formate din stejar, fag, frasin şi sicomor, care nu se întâlnesc neapărat împreună şi nici la aceleaşi înălţimi. Intervenţia omului a făcut ca în multe zone, acestea aproape să dispară. Cu excepţia pădurilor de fag din Alpii Austriei, sunt greu de găsit în rest alte păduri întinse de foioase. În multe zone, unde existau înainte asemenea păduri, ele au fost înlocuite cu pinul scoţian şi molidul norvegian, care suferă mai puţin din cauza caprelor, cel mai mare inamic al pădurilor de foioase. Temperatura medie anuală a acestei regiuni este apropiată celei din Insulele Britanice, dar condiţiile climatice sunt în mare măsură diferite. Aici, zăpada persistă mai multe luni, iar primăvara şi vara sunt considerabil mai reci.

Plante specifice Alpilor: Imagine:Leontopodium alpinum1.jpg|Floare de colţ (Albumiţă)
(Leontopodium alpinum) Imagine:Gentiana acaulis.jpg|Genţiana
(Gentiana acaulis) Imagine:RostblaettrigeAlpenrose.jpg|Rododendron ruginiu
(Rhododendron ferrugineum) Imagine:Chamorchis_alpina_230705b.jpg|Orhidee pitică
(Chamorchis alpina) Imagine:Ranunculus_glacialis.jpg|Piciorul cocosului
(Ranunculus glacialis) Imagine:Kosodrzewina (Sosna górska) Pinus mugo mugo.jpg|Jneapăn
(Pinus mugo) Imagine:Pulsatilla_alpina.jpg|Anemona
(Pulsatilla alpina) Imagine:Androsace alpina02.jpg|Laptele stâncii (Androsace alpina)

Fauna

Printre speciile cele mai des întâlnite în Alpi se află:

Imagine:Plochacz 3001xx.jpg|

Gourt Home::Gourt :: Alpi