article

Il significât de peraule musiche al è une cuestion di controversie tra i studiôs, par vie des variis acezions e dai diviers ûs cun cui e ven doprade.

  • Musiche come sun: une des definizions plui comuns e je chê de musiche come art dal sun organizât - o, plui in specific - di art de produzion di significâts e sensazions, plui o mancul complessis, ma di nature volontarie, organizant suns e cidinôr. Cheste definizion e ven doprade dal XIX secul, cuant che si scomence a studiâ il rapuart tra sun e percezions.

  • Musiche come esperience sogjetive: une altre definizion comun de musiche impliche che la musiche a sedi par fuarce gjoldibile e melodiche. Chest pont di viste e ten cont dal fat che cierts gjenars di "sun organizâts" no son musiche, mentri altris lu son. A esistin versions plui elaboradis di ogni definizion che a tegnin cont dal fat che ce ch'al è considerât musiche al cambie cul paîs e cu la epoche di riferiment. Cheste e jere la definizion plui pandude tal XVIII secul.

  • Musiche come une categorie de percezion: La definizion cognitive, mancul frecuent, e sosten che la musiche no je dome sun, o la percezion dal sun, ma une rapresentazion interne che percezion, azion e memorie a contribuissin a creâ. Cheste definizion e je influençade des siencis cognitivis, il cui fin e je la ricercje des regjon dal cerviel responsabilis de analisi e de memorizazion dai diviers aspiets de esperience di scolte de musiche. Cheste definizion e je plui gjenerâl, cjapant dentri par esempli ancje il bal.

  • Musiche come aprofondiment storic e antropologjic: la evoluzion dal pensîr musicâl inte storie e va insieme cun il disvilup dal om; l'antropologjie e pues cjatâ rispuestis impuartantis inte etnomusicologjie.

  • Musiche come costrut sociâl: Lis teoriis post-modernis a sostegnis che, come la art, ancje la musiche e je definide prin di dut intal so contest sociâl. Da chest pont di viste, la musiche e je ce che ognidun e clame musiche, che al pues jessi cidinôr, sun o altri. Cheste idee e fo origjinade de famose opare "Cuatri minûts e trente trê seconts" di Cage.

  • Musiche come cure dal cuarp e/o dal spirit: lis cualitâts liberatoriis de musiche a si viodin di simpri tal mont. Il podê benefic da la scolte o de creazion de musiche a son a la base des teoriis de musicoterapie.

Gjenars musicâi


Musiche | Art

Musiek | Mosica | موسيقى | Música | Музыка | Музика | Fɔlikan | সঙ্গীত | Muzika | Música | Musica | Hudba | Cerddoriaeth | Musik | Musik | Μουσική | Music | Muziko | Música | Muusika | Musika | موسیقی | Musiikki | Muusiga | Tónleikur | Musique | Muzyk | Ceol | Ceòl | Música | מוזיקה | संगीत | Glazba | Zene | Musica | Musik | Muziko | Tónlist | Musica | 音楽 | zgike | მუსიკა | 음악 | Ylow | Музыка | Musica | Muzika | Musek | Muziek | Muzika | Mūzika | Muzik | Mużika | Música | Musik | संगीत | Muziek | Musikk | Musikk | Mûsique | Musica | Музыкæ | Muzyka | Música | Muzică | Музыка | गानं | Mùsica | Mùsica | Muzika | Music | Hudba | Glasba | Muzika | Музика | Musik | இசை | ดนตรี | Müzik | Музика | Muxèga | Muzike | מוזיק | 音乐

 

This article is licensed under the GNU Free Documentation License. It uses material from the "Musiche".

Home Pageartsbusinesscomputersgameshealthhospitalshomekids & teensnewsphysiciansrecreationreferenceregionalscienceshoppingsocietysportsworld